buzzly’s Thoughts

Mai toate fostele mele colege s-au decis sa se nenoroceasca, mai exact sa-si puna pirostriile… DE CE??? Spuneti-mi si mie de ce, caci eu nu pricep. Abia ce am scapat de scoala, o mica-mare inchisoare si dai de alta…una pe viata (mai mult sau mai putin pentru unii).

Ok, ok…nu sunt impotriva casatoriei, sa nu fiu inteleasa gresit. Da, imi doresc si eu ca la un moment dat sa port o rochie fastuoasa crem, ca albul nu mi s-a potrivit niciodata…sa stiu ca in ziua respectiva toti ochii sunt atintiti asupra mea si sunt cea mai importanta persoana (ca mireasa-i importanta), dar …de ce de la 22 ani??? Nu ai timp destul sa fi maritata, sa faci averi, copii??
Ca la mama acasa nu e si nu o sa fie niciunde, deci de ce sa-ti complici viata de la o varsta asa de frageda? Stau si ma gandesc: sa zicem ca ma marit acum. Ok, ce am de facut? Strans bani pentru reparat chiuveta, cumparat masina de spalat, gatit, calcat…Iooooi!!!! Nu suna inspaimantator?
Pai si atunci de ce? Nu ti-e bine asa cum esti?

De-abia ce incepi sa te pui pe picioarele tale…si de admirat mi se pare sa te pui singur pe picioarele tale…si vrei neaparat sa ai un ajutor? Nu esti in stare sa faci asta singura…sau ma rog cu iubitul care te sprijina sufleteste?
Poate sunt eu mai independenta de felul meu, dar pentru mine a te casatori, inseamna ceva sacru, ceva ce faci atunci cand esti 100% sigur ca “aceea” e persoana alaturi de care vrei sa imbatranesti si in plus trebuie sa te simti un adult ca sa faci pasul asta…ori la 22 de ani oricat de matur te-ai simti, tot nu esti adult.
Si chiar si momentul acela magic, a devenit unul exagerat de comercial, toate miresele sunt trase la indigo, muzica si mancarea e aceeasi…si da-I Doamne sa primim bani multi, sa putem plati datoriile si sa ne mai si ramana de cheltuiala.

Nu vad asa lucrurile astea. Sa va zic cum vad eu o nunta: se cere prezenta persoanelor pe care le iubesti si indragesti,adica a rudelor si a prietenilor apropiati… nu a vecinului din partea bunicilor, a catelului sau a purcelului, se cere o lumina difuza, muzica buna si de calitate, se interzice prezenta manelelor…si se cere evidentierea iubirii dintre cei doi tineri casatoriti…cam asta e. E simplu!
Din pacate cand ma duc la o nunta, imi aduc aminte ca exact acelasi lucru s-a intamplat si la cea anterioara, exact aceeasi muzica am auzit-o si la ceilalti…
Ce e cel mai trist e faptul ca mai mult conteaza actul de la cununia civila si nu binecuvantarea de la biserica (mai toti scurteaza slujba) cea care intr-adevar atesta faptul ca cei doi au devenit o singura fiinta.

Ca sa n-o mai lungesc, am un sfat pentru tinerele/tinerii de varsta mea, care se gandesc sa zica “da”: mai asteptati! Nu va grabeste nimeni, ce-I al tau e pus deoparte, dar bucura-te de viata asta de burlac, de prieteni, care o data cu casatoria o sa cam dispara, iubeste, nimeni nu te impiedica, dar mai lasa-ti o usita deschisa, sa te poti bucura de tine insuti/insati, de acel moment de siguratate incearca sa te realizezi tu singur/a. Sot sau sotie o sa fi o viata intreaga si atunci poate o sa te gandesti “daca mai amanam momentul cu un an”…

~ by buzzly06 on October 15, 2009.